Există multe certificări, strâns sau indirect legate de o abordare de mediu, care sunt aplicabile podgoriilor franceze. Având în vedere numărul lor, o prezentare sumară a fiecăreia dintre cele 24 de opțiuni identificate este oferită aici.
Diferența dintre certificări și etichete
Trebuie remarcat faptul că există doi termeni des folosiți: certificări și etichete. Acești doi termeni au valoare juridică, spre deosebire de unii termeni des folosiți („Vins Responsables”, „Eco-Friendly”…) care nu au niciunul.
Inițial, termenul de certificare se referea la procesul de „certificare”, în timp ce termenul de etichetă se referea la elementul grafic care vizează transmiterea acestor informații către consumator. Astăzi, această distincție nu se mai aplică deoarece majoritatea actorilor folosesc acești termeni în mod interschimbabil.
Criterii de selecție
În ceea ce privește criteriile de selecție, cramele franceze își pot baza alegerea pe o logică legată de natura organismului care gestionează certificarea: privată (Biodyvin) sau o emanație a autorităților publice (eticheta AB).
Un alt criteriu de selecție poate fi legat de spectrul acoperit de certificare. Un spectru restrâns poate fi, de exemplu, „Zero Residu de Pesticides” (numai conținutul sticlei). Pe de altă parte, o abordare a unei întregi podgorii (AB sau Demeter) sau o abordare globală numită „RSE”, inclusiv social, social și economic (Terra Vitis etc.).
O altă posibilitate este să apelezi la certificări menite să mărturisească o anumită filozofie a profesiei de viticultor (ex. AB, Demeter, Nature etc.).
Despre rentabilitatea investiției din certificări și etichete
Dintre toate criteriile de selecție, cel mai important este probabil cel care oferă cel mai bun randament economic pentru producător. Într-adevăr, un producător nu are nevoie de o etichetă pentru a practica vinificația Biodinamică (sau Natură...). Prin urmare, principala justificare a certificării constă în rentabilitatea oferită de cutare sau cutare certificare. Rentabilitatea este determinată de cererea pieței, care la rândul ei este determinată de recunoașterea certificării de către consumatorul țintă (o tendință de fundal sau moft).
Astăzi, asistăm la o adevărată dinamică pentru vinurile etichetate AB. Alte certificări pot acționa și ca o adevărată nișă de piață pentru amatorii specializați (vinuri „Naturale”).
Necesitatea de a fi rentabil
Toate aceste certificări pot fi, teoretic, adăugate între ele. Cu toate acestea, producătorii evită în general „colectarea” certificărilor, deoarece utilitatea lor marginală este în scădere și ar crea doar costuri suplimentare, suprasolicitare administrativă și confuzie pentru consumatori.
Câteva combinații interesante
Totuși, unele etichete (Demeter, Nature etc.) necesită obținerea prealabilă a unei etichete de Agricultură Ecologică pentru a primi eticheta finală.
În plus, anumite abordări, precum EMS, propun combinarea certificării care vizează îmbunătățirea activității podgoriei (ISO 14001 – Afnor) cu certificarea HVE.
Pentru a analiza diferitele opțiuni, Propun o mapare proprie care să permită o viziune analitică și sintetică.
În cele din urmă, unele certificări sunt menite să servească drept introducere (HVE1) sau o rampă de lansare (3D) către o certificare mai exigentă sau mai largă.
Urmărește-mă pe rețelele mele de socializare
Vinul este o comoară gourmet, nu abuzați de alcool!
Niciunul din acest conținut nu a fost sponsorizat
Nu am primit cadouri sau mostre gratuite care ar putea avea legătură cu acest articol
RO 
EN 
FR 
IT 
ES 
PT 
DE 
JA 
ZH 
KO 
HI 
TH 
VI 
PL 
NL 
EL 
HU 
CS 
SK 
UK 
SV 
FI 
NB 
DA 
LT 
ET 
LV 
BG 
SL 
TR 
ID 
TL 
MS 
KM